Fobia sociala

fobia-sociala

FOBIA SOCIALA – Caracteristici

Fobia sociala se caraterizează prin frica excesivă de a fi umilit sau a se simţi jenat în diverse situaţii sociale, cum ar fi: vorbitul în public, vorbitul la telefon, urinatul în toalete publice (aşa numită „vezica ruşinoasă”), mersul la întâlnire, mâncatul în locuri publice. Când fobia sociala se extinde la aproape toate situaţiile sociale, ea devine generalizată, cu un grad extrem de disfuncţionalitate şi este foarte greu de diferenţiat de tulburarea de personalitate evitantă (anxioasă).

Elementul esenţial al fobiei sociale îl constituie frica persistentă şi marcată de situaţiile sociale sau de performanţă în care poate surveni o punere în dificultate. Expunerea la situaţia socială sau de performanţă provoacă aproape în mod constant un răspuns anxios imediat.

În situaţiile sociale sau de performanţă temute, indivizii cu fobie socială experientează preocupări referitoare la incomodare şi se tem că alţii îi vor considera anxioşi, „nebuni” sau stupizi. Ei se tem să vorbească în public din cauza preocupării că alţii vor remarcă tremorul vocii sau mâinilor ori pot experimenta o anxietate extremă când conversează cu alţii, din cauza fricii că vor părea incoerenţi.

De asemenea, ei pot evita să mănânce, să bea ori să scrie în public din cauza fricii de a nu fi puşi în dificultate de faptul că alţii văd că lor le tremură mâinile.

Indivizii cu fobie socială experienteaza aproape totdeauna simptome de anxietate (de ex., palpitaţii, tremurături, transpiraţie, disconfort gastrointestinal, diaree, tensiune musculară, congestie facială, confuzie) în situaţiile sociale temute, iar în cazurile severe aceste simptome pot satisface criteriile pentru un atac de panică.

FOBIA SOCIALA – prezentare clinică

Conform DSM IV, criteriile de diagnostic pentru fobia sociala sunt:

  • socialFrică marcată şi persistenţa de una sau mai multe situaţii sociale în care persoană este expusă contactului cu străinii sau este posibil să fie privită de aceştia şi teamă că se vor comporta într-un mod umilitor.
  • Expunerea la situaţii sociale de care îi este frică, îi provoacă anxietate (pot fi incluse şi atacuri de panică asociate).
  • Persoană îşi recunoaşte frica ca fiind execesiva şi neraţională.
  • Situaţiile care provoacă stres sunt evitate şi îndurate cu anxietate/distres intens.
  • Comportamentul evitant, anxietatea anticipatorie sau distresul interferă semnificativ cu funcţionalitatea socială sau ocupaţională.• Pentru cei sub 18 ani, durata tulburării este mai mare de 6 luni.
  • Frica sau evitarea nu sunt secundare unei substanţe sau boli nonpsihiatrice.
  • Dacă coexistă o altă boală psihică sau somatică, frica nu este în legătură cu acea boală.

Diagnosticul este adecvat, numai dacă evitarea, frica ori anticiparea anxioasă a întâlnirii situaţiei sociale sau de performanţă interferează semnificativ cu rutină cotidiană a persoanei, cu funcţionarea profesională sau viaţă socială, ori dacă persoană este marcat destresata de faptul că are fobia.

La persoanele sub 18 ani, simptomele trebuie să fi persistat timp de cel puţin 6 luni înainte că fobia sociala să fie diagnosticată. Frica sau evitarea nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe sau unei condiţii medicale generale şi nu este explicată mai bine de altă tulburare mentală (de ex., panică, anxietate de separare, tulburarea dismorfica corporală, o tulburare de dezvoltare pervasiva sau tulburarea de personalitate schizoidă).

Dacă este prezentă altă tulburare mentală sau condiţie medicală generală (de ex., balbismul, maladia Parkinson, anorexia nervoasă), frica sau evitarea nu este limitată la preocuparea referitoare la impactul său social.

Elementele asociate comune ale fobiei sociale includ hipersensibilitatea la critică, evaluarea negativă sau rejecţia, dificultatea în a se afirma, stimă de sine scăzută sau sentimente de inferioritate.

Indivizii cu fobie socială se tem adesea de evaluarea indirectă de către alţii, cum ar fi luarea unui test. Ei pot manifestă aptitudini sociale reduse (de ex., contact vizual redus) sau semne observabile de anxietate (de ex., mâini reci şi umede, tremurături, voce tremurată).

Indivizii cu fobie socială obţin rezultate şcolare sub posibilităţile lor, din cauza anxietăţii sau evitării participării în clasă.

0De asemenea, ei obţin rezultate sub posibilităţile lor la serviciu, din cauza anxietăţii în timp ce vorbesc în grup, în public ori reprezentanţilor autorităţii sau colegilor, ori din cauza evitării acestor situaţii.
Persoanele cu fobie socială au adesea reţele de suport social reduse, şi este puţin probabil că se vor căsători, în cazurile mai severe, indivizii pot abandona şcoală, pot fi şomeri şi nu caută de lucru din cauza dificultăţii de a da un interviu pentru serviciu, nu au amici sau ţin de relaţii insatisfăcătoare, se abţin complet de la întâlniri sau rămân cu familia lor de origine, în plus, fobia sociala poate fi asociată cu ideaţie suicidară, în special când sunt prezente tulburări comorbide.

Fobia sociala poate fi asociată cu tulburări anxioase, tulburări afective, tulburări în legătură cu o substanţă şi bulimia nervoasă şi pe care de regulă le precede, în eşantioanele clinice, tulburarea de personalitate evitantă este prezentă frecvent la indivizii cu fobie socială generalizată.

FOBIA SOCIALA – Intervenţii psihoterapeutice

fobia-sociala-2

Patru tipuri de intervenţii psihoterapeutice şi-au câştigat legitimitatea în abordarea fobiei sociale.

  • Antrenamentul abilităţilor sociale
  • Expunerea la stimulii evitaţi
  • Managementul anxietăţii – tehnici de relaxare, distragere
  • Terapia cognitiv –comportamentală individuală şi de grup.

Daca ti-a placut acest articol te rugam sa il distribui:

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedInPin on PinterestShare on TumblrPrint this pageEmail this to someone
Carmen Vieru
Carmen Vieru
Psiholog cu drept de libera practica, consilier psihologic si psihoterapeut specializat in terapia copilului si a familiei. Specialitatea: Psihoterapie experientiala si a unificarii centrata pe adult-copil-cuplu-familie. Absolventa a Universitatii Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, specializarile Psihologie si Pedagogie

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *