SĂ REZOLVAM PROBLEMELE ÎMPREUNĂ

Cum este bine să reacționez când copilul meu are un comportament nepotrivit?

Cum este bine să reacționez când trece printr-un moment greu ( la școală, în relația cu prietenii)?

Cum să-mi exprim nemulțumirile astfel încât să nu-i rănesc stima de sine?

Cum să-mi învăț copilul să-și mențină autocontrolul în situații stresante? 

Sunt întrebări pe care ni le punem mulți dintre noi, părinții de astăzi.

Copiii învață din ceea ce trăiesc” – dacă pornim de la premisa că acest  lucru este adevărat, trebuie să ne învățăm copiii că:

  • Sentimentele contează – nu numai sentimentele proprii, ci și ale celor din jurul meu.
  • Politețea contează – supărarea și furia pot fi exprimate și fără insulte.
  • Cuvintele contează – ceea ce alegi să-i comunici celuilalt poate produce respingere sau poate genera intenții bune.
  • Pedeapsa nu are ce căuta într-o relație afectivă.
  • Diferențele dintre noi nu trebuie să ne facă să dăm înapoi. Problemele care par de nerezolvat pot fi transformate în ascultare plină de respect, creativitate și perseverență.
  • Toți avem nevoie de apreciere – nu numai pentru ceea ce suntem acum, ci și pentru ceea ce putem deveni.

Cred cu tărie că atunci când copiii și părinții analizează problemele împreună, găsind soluțiile adecvate, probabilitatea ca acei copii să încerce să le aplice este crescută. În esență, atunci când analizăm anumite probleme, (amânarea temelor, dezordinea în cameră, agresivitatea, etc..) important este îți ajuți copilul să-și exprime sentimentele, să ți le exprimi și tu pe ale tale și, apoi, să lucrați impreună pentru a găsi soluții.

Copiii noștri sunt darul nostru de mâine.
Ce experimentează în relația cu părintele azi, le va da putere să acționeze cu încredere și demnitate în lume.

Te invit să studiezi etapele procesului de rezolvare a problemelor.

  1. Invită-ți copilul să-și spună punctul de vedere. Ascultă sentimentele și nevoile din spatele cuvintelor.
    Ascultând punctul de vedere al copilului, fără să intervii sau să evaluezi, te poate ajuta să înțelegi cu adevărat ce se întâmplă.
  2. Fă-ți cunoscut punctul vedere
    – exprimă ce simți și gândești în legătură cu situația problemă.
  3. Căutați împreună soluții
    – notați toate ideile fără să le evaluați.
  4. Scrieți toate ideile – proaste sau bune – fără a face o evaluare.
  5. Recitiți lista și hotărâți care idei sunt acceptabile pentru amândoi și cum puteți să le puneți în practică.

Să rezolvăm problema împreună – exemplificare

Părintele: Este pentru a doua oară când nu-ți faci temele la limba română! Ei bine, poți să-ți iei gândul de la excursia de sâmbăta viitoare. O să rămâi să îți faci temele.

În locul acestei soluții:

Pasul 1. Invită-ți copilul să-și spună punctul de vedere. 

Părintele: Uneori este destul de dificil pentru tine să-ți faci temele la timp.

Copilul: Am de rezolvat multe exercitii. La matematică am multe probleme și nu știu să le fac, iar atunci când prietenii mei se joacă îmi este foarte greu să mă concentrez. Simt că temele astea îmi iau mult timp și nu se mai termină.

Pasul 2. Fă-ți cunoscut punctul vedere

Părintele: Când aud că nu ți-ai făcut temele, mă simt îngrijorat / dezamăgit / furios. Două lucruri mă deranjează pe mine: faptul că trebuie să mă țin de capul tău, în fiecare seară, să-ți faci temele….și faptul că stai până târziu noaptea și te trezești obosit dimineața.

Pasul 3. Căutați  împreună soluții

Părintele: Știi ce? Mă întreb dacă  n-am putea să ne punem amândoi mintea la contribuție și să găsim niște soluții care să ne mulțumească pe amândoi.

Pasul 4. Scrieți toate ideile, fără a face nici o evaluare

  • Să încep cu tema la limba română.(copilul)
  • Să existe o regulă pentru „nu întrerupeți în timpul temelor”. (copilul)
  • Îți voi scrie un bilet să îți reamintesc că nu ai terminat temele.(părintele)
  • Nu mă mai cicăli (copilul)
  • Fă-ți un program pe care consideri tu că îl poți respecta: cu timp pentru teme, timp pentru joacă și oră de culcare.(părintele)

Pasul 5. Recitiți lista și hotărâți care idei sunt acceptabile pentru amândoi și cum puteți să le puneți în practică.

Hotărâți împreună care idei vă plac, care nu vă plac și cum plănuiți să procedați în continuare.

Daca ti-a placut acest articol te rugam sa il distribui:

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedInPin on PinterestShare on TumblrPrint this pageEmail this to someone

May 11, 2015
Copilul-tau-nu-coopereaza-2

Copilul tau nu coopereaza? 5 masuri ca sa il stimulezi sa comunice

Cum este bine să reacționez când copilul meu are un comportament nepotrivit? Cum este bine să reacționez când trece printr-un moment greu ( la școală, în relația cu prietenii)? Cum să-mi exprim nemulțumirile astfel încât să nu-i rănesc stima de sine? Cum să-mi învăț copilul să-și mențină autocontrolul în situații stresante? Sunt întrebări pe care ni le punem mulți dintre noi, părinții de astăzi. „Copiii învață din ceea ce trăiesc” – dacă pornim de la premisa că acest lucru este adevărat, trebuie să ne învățăm copiii că:
May 7, 2015
Cum putem crește motivația copilului pentru învățare?

Cum putem crește motivația copilului pentru învățare?

Pentru a progresa, copiii au nevoie să se simtă încurajați, acceptați, îndrumați și ghidați pentru a face față ”dificultăților” inerente vieții de școlar. Pentru a ajuta copiii să obțină rezultate tot mai bune și pentru a-i motiva, trebuie să-i ajutăm să-și satisfacă în mod concret nevoile, să acționeze în conformitate cu propriile valori, să-și manifeste punctele de vedere, opiniile și dorințele. Ca părinte trebuie să-ți înveţi copilul să nu renunțe, să persevereze în realizarea sarcinilor școlare, să analizeze și să conștientizeze consecințele comportamenelor sale.
May 4, 2015
Copilul meu nu-și face temele. 10 strategii ca sa-l motivezi – II

Copilul meu nu-și face temele. 10 strategii ca sa-l motivezi – II

Este important să le subliniem copiilor că succesul nu vine din senin ca prin magie. Succesul înseamnă răbdare, perseverență, organizare, toleranță la frustrare. Sarcina de a ne aduce copiii cu picioarele pe pământ și de a-i convinge că în viață poți avea parte și de noroc, dar destul de rar, nu este una prea ușoară. Într-adevăr, se poate întâmpla să treci un examen chiar dacă ai învățat câteva subiecte, însă, în general, numai 5% au norocul să nimerească fix subiectele învățate. Nu respingem ideea de noroc, dar nu ne putem lăsa conduși de acesta.
May 4, 2015
Copilul meu nu-și face temele

Copilul meu nu-și face temele. 10 strategii ca sa-l motivezi

„Mami, îmi fac temele puțin mai târziu”. „Mami, mă doare burtica acum…stau puțin în pat și apoi mă apuc de teme”. „Am prea mult teme și nu îmi place deloc să fac teme”. „De ce trebuie să avem atâtea teme?”. „Vreau să mă mai joc puțin”. Dacă ai un copil școlar ai auzit măcar o dată una din afirmațiile de mai sus. Este o realitate că în ziua de azi copiii se plâng foarte des legat de cantitatea mare a temelor, de timpul alocat acestora și de nevoia continuă de a se juca mai mult, de a a-și petrece timpul altfel decât făcând ”nesfârșitele teme”.